24 iulie 2009
Amintiri din copilărie: Lonicera
Un obicei din vremea copilăriei mele era umblatul după chestii din natură. Printre unele descoperiri se numără floarea asta (Lonicera sau Mâna Maicii Domnului) care creștea în tufe pe lângă blocuri și care dacă-i rupi capătul după cum se vede în poză și strângi de mai sus, curg vreo 3 stropi de lichid dulce, ca mierea de salcâm. Cred că florile de salcâm sunt un meniu mai popular decât floarea asta.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
Mina maicii domnului
Să ştii că făceam şi eu asta! Hehe :)
Şi mai mâncam turtiţe de nalbă. Fie ciufuleam nalba de cum o vedeam, fie, răbdătoare, strângeam un pumn de rotiţe de nalbă, sau de "caş" (planta se mai cheamă şi "caşul popii"). Le mâncam crude sau înşirate pe o aţă şi rumenite niţel pe plită.
Am mâncat şi fructe de soc, dar de chestia asta nu vreau să-mi amintesc, lol!
Trimiteţi un comentariu